articole

Ministerul Sănătății austriac este obligat să răspundă întrebărilor incomode, formulate de Curtea Constituțională a Austriei, cu privire la măsurile luate în ultima perioadă a pandemiei.

Redăm setul de 10 întrebări pe care Curtea Constituțională a Austriei l-a adresat Ministerului Sănătății, în cadrul soluționării unor dosare ce cuprind sesizări cu privire la neconstituționalitatea ordonanțelor ce cuprind măsurile sanitare instituite de guvernul austriac în ultima perioadă, cu mențiunea că traducerea ne aparține și astfel pot exista anumite stângăcii în exprimare.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Freyung  8, 1010 Viena

V 11/2022-4

Ministrul federal al  afacerilor sociale, sănătății, îngrijirii  și protecției consumatorilor

Stubenring  1

1010 Viena

În procedura de revizuire a ordonanței/regulamentului menționat mai sus, se emite în conformitate cu art. 20 alineatul 3 din Constituție, solicitarea  – de asemenea și pentru  pregătirea unei eventuale  audieri  orale  – ca până la 18 Februarie 2022 de a  furniza următoarele  informații:

1. În dosarele de ordonanță asupra reglementărilor emise în baza COVID-19-MG:

În special, se face referire la numărul de persoane internate în legătură cu COVID-19 în unitățile de terapie normală și intensivă și la numărul de persoane care au decedat.

Potrivit unui reportaj – dat ca exemplu – din ziarul „Die Presse” din 11 octombrie 2021 („Chiar și persoane vaccinate în spital: Vaccinarea nu funcționează deloc?”) conform informațiilor oficiale, de exemplu, dacă pacienții sunt internați în secția de terapie intensivă din cauza insuficienței renale și sunt testați pozitiv pentru Corona, sunt considerați „cazuri Corona”.

Prin urmare, Curtea Constituțională solicită informații dacă cifrele de spitalizare sau deces din dosarele ordonanței includ toate persoanele infectate cu SARS-CoV-2 care au fost internate în spitale în unități normale sau de terapie intensivă sau care au murit „din cauza sau cu ”SARSCoV-2?

Dacă da, de ce este ales acest mod de numărare? De asemenea, Curtea Constituțională solicită – dacă este cazul – o defalcare a acestor cifre în funcție de:

– Persoanele care au murit din cauza COVID-19, persoanele care au murit cu COVID-19 și persoane care au murit (asimptomatice) cu SARS-CoV-2.

– Persoanele internate în ATI pentru COVID-19, persoanele internate în ATI cu alt diagnostic dar și cu COVID-19 și, în sfârșit, persoanele care au fost internate în secții de terapie intensivă pentru altă afecțiune și au fost infectate cu SARS-CoV-2 (asimptomatice sau cu o evoluție ușoară care nu necesită spitalizare).

– Persoanele internate în secții normale din cauza COVID-19, persoanele internate în secții normale din cauza unei alte afecțiuni, dar si cu COVID-19 și persoanele care au fost internate în secțiile normale din cauza unei alte indicații și (asimptomatice sau cu o evoluție ușoară care nu necesită spitalizare per se) care au fost infectate cu SARS-CoV-2.

Curtea Constituțională solicită comunicarea tuturor cifrelor respective (defalcate pe grupe de vârstă) până la data de 25 ianuarie 2022.

2. Cât de ridicată este media de vârstă și care este vârsta medie a persoanelor internate pentru  COVID-19 în secțiile normale  și  în secțiile de terapie intensivă, precum și a celor care au murit  de COVID-19?

3.1. Care este  numărul  de decese  la 100.000 de cazuri în funcție de vârstă și sex? Cât de mare este numărul de spitalizări în unitățile de terapie normală și intensivă raportat la 100.000 de cazuri de boală pe grupe de vârstă și sex?

3.2. Care este numărul de decese la 100.000 de infecțați pe grupe de vârstă și sex? Cât de mare este numărul de spitalizări în unitățile de terapie normală sau intensivă per 100.000 de infecții pe grupe de vârstă și sex?

3.3. Care este numărul de decese la 100.000 de locuitori, pe grupe de vârstă și sex? Cât de mare este numărul de spitalizări în unitățile de terapie normală și intensivă per 100.000 de locuitori pe grupe de vârstă și sex?

4. Ce variante de virus au fost prezente de la 1 ianuarie 2022, până la 25 ianuarie 2022 și care a fost procentul actualizat zilnic de persoane infectate, spitalizate sau decedate?

5. Care este procentul de infectare în diferite medii de viață? (cum ar fi familia, munca, cumpărăturile [servicii de bază, alte bunuri], diverse activități de petrecere a timpului liber)?

6. Care este factorul de reducere a infecțiilor prin purtarea unei măști FFP2 în spații închise sau în aer liber raportat la riscul de transmitere?

7. Cum sunt distribuite ratele de vaccinare (împărțite în vaccinare unică, dublă, triplă) pe grupele de vârstă?

7.1. Legat de infecțiile cu omicron: Care a fost incidența medie de 7 zile în Ianuarie 2022 la persoanele fără vaccinare împotriva COVID-19, la persoane după a doua vaccinare, dar înainte de 14 zile după a doua vaccinare, apoi la persoanele care și-au finalizat „imunizarea de bază” (fără „vaccinare de rapel”) și în final la persoane cu „Vaccinare de rapel”?

7.2. Care este factorul conform căruia vaccinarea COVID ar reduce riscul cazurilor severe? În comunicatele de presă s-a vorbit de reducerea de până la 95% a riscului, așa în general (nu după vârstă și starea de sănătate diferențiată)-Riscul de a muri din cauza COVID-19 este în prezent la 0,1516 % (cf. tabloul de bord AGES). La ce se referă o eficacitate declarată a vaccinului de 95%, de exemplu? Ce înseamnă reducerea riscului absolut și relativ în acest context?

7.3. Cât reduc o primă vaccinare, o a doua vaccinare și o a treia vaccinare riscul de a muri sau de a fi spitalizat într-o secție normală de terapie intensivă sau de terapie intensivă pentru COVID-19 ? Această măsură depinde de varianta (predominantă) a virusului?

7.4. Potrivit relatărilor din presă, efectul protector al vaccinărilor anti-COVID scade în timp. Este adevărat acest lucru? Care este factorul de protecție după a doua vaccinare cu cel mai frecvent  utilizat  vaccin la trei  luni, șase  luni  și nouă  luni  de  la a doua vaccinare? În fiecare caz, se solicită indicarea reducerii absolute și relative a riscurilor.

7.5. Care   este  proporția  persoanelor vaccinate cu prima, a doua sau a treia doză împotriva Covid-19 internate pentru  SARS-CoV-2?

7.6. Pare să corespundă stării actuale a științei că persoanele vaccinate anti-COVID  se pot infecta și cu  SARS-CoV-2, pot contracta COVID-19  și pot transmite  SARS-CoV-2. În ce măsură vaccinarea anti-COVID reduce riscul de infectare, îmbolnăvire și transmitere? Se solicită  o defalcare mai detaliată în cazul în care această măsură depinde de numărul de vaccinări și/sau de perioada  scursă de la ultima  vaccinare.

8.1. Care  este  probabilitatea  ca o persoană testată negativ pentru SARSCoV-2 pe baza unui test  biologic molecular (paragraf  2 alin. 2 nr. 3 din a 6-a Ordonanță COVID-19-publicată în Monitorul Federal II 24/2022) să poată infecta alte persoane cu SARS-CoV-2 în perioada de 72 de ore de la efectuarea testului?

Având  în vedere perioada de incubație: Cât timp după testarea (negativă) este (cel mai probabil) imposibil pentru  o persoană testată negativ să transmită virusuri SARS-CoV-2?

Luând în considerare perioada de incubație: Cât timp după ce a fost efectuat testul (negativ) se poate exclude (cu cea mai mare probabilitate) ca o persoană care a fost testată negativ să aibă și să transmită virusul SARS-CoV-2?

8.2. Cât de mare este riscul de transmitere a SARS-CoV-2  la o persoană vaccinată în urmă cu trei, șase sau opt luni, comparativ cu una nevaccinată al cărei test PCR a fost negativ în ultimile 24 de ore?

9.1. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secție normală sau unitate de terapie intensivă) al unui tânăr de 25 de ani nevaccinat pe o perioadă de un an?

9.2. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secția normală sau secția de terapie intensivă) al unui tânăr de 25 de ani care a fost vaccinat de două ori cu cel mai frecvent vaccin din Austria în a treia, a șasea și a noua lună după a doua vaccinare, raportat la perioada un an?

9.3. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secție normală sau unitate de terapie intensivă) al unui bărbat de 65 de ani nevaccinat pe o perioadă de un an?

9.4. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secția normală sau secția de terapie intensivă) al unui bărbat de 65 de ani care a fost vaccinat de două ori cu cel mai frecvent vaccin din Austria în a treia, a șasea și a noua lună după a doua vaccinare, convertită în perioada un an?

9.5.1.  Așa numitul „Lockdown pentru cei nevaccinați” poate  exclude o infecție, de exemplu  în familie sau  la locul de muncă, dar nu exclude o infecție într-un hotel. Legat de atribuirea riscurilor de infecție pe domenii ale vieții (pct.  5): Cu câte  puncte procentuale reduce „lockdown-ul pentru nevaccinați” riscul de infectare  a unei persoane  nevaccinate  (baza:  Risc de infecție  fără  „lockdown pentru nevaccinați” = 100)?

9.5.2. Este probabil ca „lockdown-ul pentru persoanele nevaccinate”  să se bazeze, printre altele, pe faptul că  persoanele  nevaccinate  anti-COVID  prezintă  un risc mai mare de spitalizare decât  persoanele  vaccinate, ceea ce înseamnă  un risc  mai mare pentru sistemul de sănătate.

Acum, riscul de spitalizare este, de asemenea, probabil să depindă  în mod semnificativ de vârstă. Ratele de acoperire vaccinală  sunt susceptibile de a varia în funcție de grupele de vârstă. În orice caz, acoperirea vaccinală  la  toate grupele de vârstă este probabil să fie  în jur de 75% „cu a doua doză”.

Procesul de infectare  este, de asemenea, probabil să  fie distribuit diferit în diferite domenii ale vieții, prin urmare, „lockdown-ul” pentru  persoanele nevaccinate  ar trebui să  excludă  doar  anumite  surse de infecție  pentru acestea.  Luând  în considerare  acești  parametri, precum și  amploarea   reducerii riscului printr-o  a doua vaccinare: Ce  efect  are „lockdown-ul pentru nevaccinați” asupra poverii asupra spitalelor,  exprimată în  procente?

Sau în număr absolut: Tabloul AGES arată  pentru 24 Ianuarie  2022 1049 pacienți COVID-19 în secțiile normale și 194 pacienți COVID-19 în secțiile de terapie intensivă.

Cu  câte  paturi se așteaptă să fie mai mare gradul de ocupare a a paturilor în unitățile normale sau de terapie intensivă, dacă nu ar exista  un  „lockdown pentru cei nevaccinați”?

10. Cotidianul „Der Standard” a raportat la 2 Decembrie 2021 sub  titlul  „Mai puține  victime COVID-19 decât toamna trecută, dar mortalitate excesiv  mai mare” că sunt  cu o  treime mai puține decese Covid-19 decât anul trecut, dar în același timp o mortalitate săptămânală în exces  în  intervalul  de trei cifre.  Este adevărat acest lucru? Dacă da, care a fost mortalitatea totală în exces din 2021 care nu a putut fi explicată de persoanele care au murit  de  COVID-19 și cum poate fi  explicată  această  mortalitate în exces?

Viena, 26 ianuarie  2022

De la  Curtea Constituțională: Dr. HAUER

 

Emis  către:

1. Ministrul federal al afacerilor sociale, sănătății, îngrijirii și protecției consumatorilor, Stubenring  1, 1010 Viena;

2. în atenția Mag. Ulrike Reisner și alții, la Hdn. RA Stix Societate de avocatură în comandită, Rotenmühlgasse 11/10, 1120 Viena, z.K.

Documentul original aici:

anfrage_des_verfassungsgerichtshofes_an_mueckstein20220130144119